Educația sexuală în școli. 4 beneficii explicate de psihoterapeutul Andreea Muraru

Educația sexuală în România este încă un subiect controversat, deși a fost introdusă în şcoli pentru prima dată, în 1955, în Suedia, care a fost urmată, în anii ’70 -’80, de mai multe ţări din vestul Europei. Mai târziu, în anii ‘90 şi 2000, educația sexuală a fost introdusă şi în școli din Franţa, Portugalia, Ucraina şi Estonia.

Dincolo de orice părere pro sau contra, statisticile arată că România ocupă primul loc din Uniunea Europeană la numărul de mame adolescente. În sistemul nostru de învățământ, educația sexuală continuă să reprezinte un subiect tabu, dar și un subiect al mai multor dezbateri ideologice. Pe lângă multe alte beneficii, educaţia sexuală ajută la recunoașterea, înțelegerea și diminuarea abuzului şi la reducerea nivelului de homofobie și stigmatizare.

Am invitat-o pe Andreea Muraru, psihoterapeut de cuplu și familie, psiholog clinician, doctor în psihologie și membru fondator al Asociației de Psihoterapia Cuplului și Familiei să ne spună 4 motive principale pentru care educația sexuală în școli ar fi benefică:

1. În primul rând, educația sexuală este educație pro sănătate. Copiii învață de timpuriu că nu există subiecte legate de corpul lor ce nu pot fi adresate într-un cabinet medical sau psihologic. Dispar conversațiile încărcate cu vinovăție și rușine, apar conversațiile responsabile și empatice.
2. Educația sexuală previne abuzurile sexuale. Copiii învață ce este permis și ce nu într-o relație, învață să zică NU, înțeleg ce înseamnă un abuz sexual, ce forme poate lua și ce consecințe poate avea. De asemenea, înțeleg că există consecințe legale pentru abuzurile sexuale. Adeseori, educația sexuală înseamnă respectul pentru corpul, nevoile și dorințele celuilalt.
3. Educația sexuală înlătură stereotipurile de gen, ideile preconcepute, miturile care adeseori duc la discriminări, abuzuri și suferință. Nu, fetele nu zic NU când vor să zică DA, iar băieții care nu încearcă mereu să facă sex nu sunt pămpălai. Educația sexuală nu îndeamnă la sex, ci oferă un context de siguranță și respect pentru viața sexuală.
4. Educația sexuală este o educație care militează pentru toleranța față de persoanele gay, transgender, bisexuale sau asexuale. Iar tinerii din comunitatea LGBT se pot simți în largul lor să vorbească despre preferințele și emoțiile lor.

Potrivit unui comunicat de presă, Consiliul Național al Elevilor (CNE), Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) și Consiliul Tineretului din România (CTR) transmit că susțin implementarea educației sexuale în școli, o parte integrantă a disciplinei Educație pentru sănătate, care ar trebui să fie accesibilă tuturor elevilor.

În comunicatul semnat de cele 3 organizații, tinerii pledează pentru educația sexuală în școli pentru că:

• nu toți elevii au acces la o informare corectă privind metodele contraceptive, dar și cele de prevenție pentru a stopa răspândirea unor boli cu transmitere sexuală. Conform unui studiu realizat de organizația Salvați Copiii, 6 din 10 mame minore nu au avut acces niciodată la informații cu privire la sănătatea reproducerii, iar 12% dintre mamele minore au primit informații despre educația sexuală de la vecini, prieteni, rude sau de pe internet.
• în foarte multe familii din România, sănătatea reproducerii nu constituie un subiect de discuție liberă, iar mai mulți elevi nu au părinți care să le poată răspunde la întrebări privind educația sexuală, informații care ar trebui să fie livrate de specialiști în domeniu;
• tinerii nu beneficiază de sprijin și consiliere, în contextul subfinanțării cabinetelor de planificare familială;
• deși anumite informații privind educația sexuală pot fi vizualizate pe internet, nu toți elevii au acces la internet (aproximativ 900.000 de elevi nu au acces la resurse educaționale în format digital) și nu toate resursele disponibile prezintă informații verificate.

Potrivit sursei citate, datele INS Tempo arată că, în anul 2018, în România au devenit mame 727 de adolescente cu vârsta sub 15 ani și 18.753 cu vârsta între 15-19 ani. Dintre mamele adolescente sub 15 ani, 19 sunt la a doua naștere și una la a treia. În privința mamelor adolescente cu vârsta între 15-19 ani, 3.929 sunt la a doua, 731 la a treia, 72 la a patra, 8 la a cincea și una la a șasea naștere.

Totodată, 7,5% din totalul cazurilor de cancer de col uterin diagnosticate anual în Europa provin din România, incidență de 3 ori mai mare decât media la nivelul Uniunii Europene. România se află pe primul loc din UE în ceea ce privește mortalitatea cauzată de cancerul de col uterin (14.2 la 100.000 de femei).

Share on Facebook