Terapia prin muzică în pandemie. 5 recomandări ale dirijorului Gabriel Bebeșelea

Numeroase cercetări au arătat de-a lungul timpului efectele benefice ale muzicii asupra noastră. Fie că ne referim la reducerea stresului, la scăderea în intensitate a stărilor de anxietate sau la îmbunătățirea performanței fizice când practicăm un sport, influența muzicii asupra activității neuronale a fost demonstrată de mai multe studii de specialitate din întreaga lume.

În această perioadă de pandemie, anxietatea și-a făcut culcuș tiptil în multe colțuri ale ființei noastre, uneori ajungând să acapareze cu totul spațiul siguranței de sine, făcând loc incertudinii, instabilității și mai ales fricii de moarte.

În dialog cu dirijorul Gabriel Bebeșelea aflăm care sunt recomandările sale muzicale care ne-ar putea ajuta să trecem puțin mai ușor peste confruntarea cu momentele de frică, singurătate, tristețe, vulnerabilitate, prezente mai intens în aceste vremuri.

Muzica se trăiește în sală, senzațiile și sentimentele din sală nu pot fi replicate nicăieri. Cu atât mai mult cu cât muzica e arta momentului, nu te poți întoarce să refaci o tușă, să mai tragi o dublă, se întâmplă atunci și acolo.

Gabriel Bebeșelea: În perioada aceasta cel mai important mi se pare mesajul pe care muzica îl transmite. Muzica face parte din clubul puținelor arte care nu se pot desfășura fără prezența fizică, iar publicul este, în fapt, un corp rezonator. Spectatorii, chiar dacă nu realizează, fac parte din actul muzical pentru că e nevoie de căldura factorului uman pentru a reda un anumit șarm sunetului, chiar și într-o sală cu o acustică fantastică.

În repetiții, când reglăm balansul unei orchestre, îl realizăm având în minte factorul uman din public și amprenta importantă pe care o lasă asupra sunetului, fără de care muzica ar fi searbădă. Nu doar atât, dar energia publicului poate la rându-i să influențeze energia celor de pe scenă. Tocmai de aceea, pornesc din capul locului cu ideea că muzica se trăiește în sală, senzațiile și sentimentele din sală nu pot fi replicate nicăieri. Cu atât mai mult cu cât muzica e arta momentului, nu te poți întoarce să refaci o tușă, să mai tragi o dublă etc., se întâmplă atunci și acolo.

Poate această criză a intervenit exact la timp pentru a ne provoca la o revoluție proprie și intimă, față de noi înșine, pentru ca pe viitor să ne oprim din goana perpetuă și să admirăm lucruri cu adevărat importante.

Gabriel Bebeșelea: Poate nu e o coincidență faptul că această criză sanitară, care a degenerat rapid într-o criză socială și economică, a apărut chiar în Anul Beethoven 250. Toate orchestrele importante aveau programate integrale ale simfoniilor și diverse alte proiecte care să-l aniverseze pe acesta, dar a fost apăsat butonul de pauză.

Din punct de vedere spiritual și ideatic, Beethoven este un produs al revoluției franceze, care credea trup și suflet în motto-ul „libertate, egalitate, fraternitate”. Poate această criză a intervenit exact la timp pentru a ne provoca la o revoluție proprie și intimă, față de noi înșine, pentru ca pe viitor să ne oprim din goana perpetuă și să admirăm lucruri cu adevărat importante.

Tocmai de aceea prima mea recomandare este ultima simfonie a lui Beethoven, monumentala „a noua”, din care face parte și „Oda bucuriei”, devenită mai apoi simbol al unității și solidarității și imn al Uniunii Europene. Textul lui Schiller, folosit de Beethoven, transformă în crez ideea că doar împreună putem surmonta orice dificultate: „Alle Menschen werden Brüder” (toți oamenii vor deveni frați) și „Seid umschlungen, Millionen” (fiți îmbrățișați, milioane) sunt versuri-cheie care, potențate de muzica lui Beethoven, transmit mult mai clar mesajul, perfect valabil și chiar necesar pentru astăzi.

Chiar la începutul perioadei de izolare, alături de orchestre partenere de pretutindeni, am început, împreună cu colegii mei, un proiect în care am angrenat 140 de muzicieni de pe toate continentele, înregistrând exact acest fragment din Simfonia a noua de Beethoven. Mesajul pe care dorim să-l transmitem cu proiectul Better Together Orchestras Network e unul foarte clar și e verbalizat în textul lui Schiller:

Aș continua tot cu Beethoven și cu un alt proiect interesant realizat în această perioadă. Singapore Symphony Orchestra a inițiat o serie de transmisiuni online intitulată „Meditation”. Pe scurt, ascultătorii sunt inițiați și îndrumați spre meditație de către o voce care le ghidează respirația și concentrarea, totul întâmplându-se pe muzică contemplativă și liniștitoare interpretată în ultimele sezoane de orchestra asiatică. Și fiind anul Beethoven, m-am bucurat când mi-au transmis că din această serie va face parte și înregistrarea din concertul pe care l-am dirijat acolo în luna noiembrie cu Simfonia a șasea de Beethoven „Pastorala”.

O altă lucrare al cărui mesaj îmi pare extrem de potrivit e Simfonia a doua „Reînvierea” de Gustav Mahler. Lucrarea este, de fapt, un studiu filosofic al tuturor aspectelor vieții, dar mai ales a celor dincolo de ea. De o forță covârșitoare, simfonia debutează cu un „ritual al morții” dar evoluează puțin câte puțin spre unul din cele mai glorioase finaluri compuse vreodată.

Când corul începe să cânte „Înviați”, e imposibil să nu o iei ca pe un îndemn și să nu te transforme. E imposibil să rămâi apăsat în scaun și să nu te ridici în picioare, cântând împreună cu cei de pe scenă, acel final imnic. M-am gândit să recomand o interpretare pe care am trăit-o pe viu, în public, în perioada studenției, la Amsterdam.

O interpretare devenită istorică și după care mi-a fost foarte greu să articulez cuvinte până a doua zi, cu un Mariss Jansons coborât din ceruri pentru a interpreta această glorioasă muzică. Din păcate, în urmă cu câteva luni, acesta s-a întors în același loc, lăsând un gol imens în interpretarea contemporană.

Ultimele două exemple poate sunt surprinzătoare, dar nu mai fac parte din sfera muzicii clasice. Sunt doi artiști de jazz al căror mesaj, atât ideatic cât și sonor, se potrivește de minune.

Albumul „Gently Disturbed” al lui Avishai Cohen cred că rezumă foarte bine contemporaneitatea , atât plin titlu cât și prin modalitatea de exprimare muzicală, dar concluzia lui e extrem de optimistă:

Aziza Mustafa Zadeh, senzațională pianistă și compozitoare azeră, cu toate că s-a retras din viața publică, continuă să mă fascineze, iar limbajul ei muzical e unul din motivele pentru care am vizitat Caucazul. Mesajul ei e aproape identic cu muzicile propuse de mine mai sus, dar trăirea e puternic influențată de acel „culture-clash” fascinant din zona Caucazului, totul îmbinat ingenios cu jazz standard, dar pornit din studii temeinice în muzica clasică. Recomand albumul „Shamans”, o combinație între mugam, gen tradițional din Azerbaidjan și ethno-jazz:

Situația actuală a scos la suprafață toate problemele pe care noi le-am ignorat sau pe care le-am ascuns sub preș, iar acum suntem forțați să le privim în ochi.

Acest virus a generat o criză care ne aduce față în față cu toate vulnerabilitățile unui sistem nepregătit și, totodată, cu cele mai adânci frici. Ce ar trebui să învățăm din tot ce trăim acum și cu ce rămânem după această perioadă?

Gabriel Bebeșelea: Cred că se observă și din mesajul comun al muzicilor pe care le-am recomandat, cred cu tărie că e momentul propice pentru a face o pauză, a ne analiza, a ne cunoaște și a ne stabili prioritățile adevărate. Dar, mai ales, cred că e cel mai bun moment pentru a arăta că ne pasă de cei din jur și de a deveni solidari. Situația actuală a scos la suprafață toate problemele pe care noi le-am ignorat sau pe care le-am ascuns sub preș, iar acum suntem forțați să le privim în ochi. Dar numai împreună putem face asta. Și dacă e să ne gândim că actualmente e cea mai nepoluată și mai curată perioadă a omenirii din ultima jumătate de secol, e important să păstrăm această curățenie pe toate planurile, atât personale cât și globale.

Admirat pentru entuziasmul şi muzicalitatea sa, Gabriel Bebeșelea este recunoscut ca fiind „unul dintre cei mai talentaţi dirijori români ai ultimelor decenii” (Jurnalul Festivalului George Enescu, 7 Septembrie 2011).

Dirijor Principal al Filarmonicii de Stat „Transilvania” Cluj-Napoca, Gabriel Bebeșelea colaborează, totodată, cu artiști din afara țării dirijând orchestre precum Rundfunk Sinfonieorchester Berlin, Barcelona Symphony Orchestra (OBC), Orchestre National du Capitole de Toulouse, Konzerthausorchester Berlin, Tonkünstler-Orchester Niederösterreich, Filarmonica Arturo Toscanini, Ulster Orchestra Belfast, State Academic Symphony Orchestra of Russia „Evgeny Svetlanov”, Orchestra Naţională Filarmonică Rusă, Singapore Symphony Orchestra și Slovenian Philharmonic Orchestra.

În România, dirijează, în mod regulat, orchestre precum cea de la Filarmonica “George Enescu” sau Filarmonica de Stat Sibiu, dar și Orchestra Naţională Radio și Orchestra de Cameră Radio.

În 2017, Gabriel Bebeșelea a înființat ansamblul de muzică veche și nouă Musica Ricercata. În afară de faptul că este director artistic al ansamblului Musica Ricercata, iar începând cu anul 2019, este director artistic al Festivalului Musica Ricercata din orașul său natal, Sibiu.

Mai multe detalii despre activitatea dirijorului Gabriel Bebeșelea aici.

Share on Facebook